P'AGUBĂ, pagube, s.f. 1. Pierdere materială suferită de cineva sau adusă cuiva; stricăciune care provoacă o pierdere, o daună. ◊ Loc. adv. În pagubă = pierzând bani sau alte bunuri. ◊ Expr. Atâta pagubă! sau mare pagubă! nici o pagubă! pagubă-n ciuperci! expresii exclamative care arată resemnarea sau nepăsarea pentru o pierdere suferită. A fi rău de pagubă, se spune despre cineva ghinionist sau despre cineva ori ceva care aduce ghinion. A fluiera (sau a sufla, a vorbi etc.) a pagubă = a prevesti o pierdere; a-si manifesta regretul pentru o pierdere suferită. 2. Fig. Stirbire, pierdere a calităţii, a valorii unui lucru; prejudiciu moral. ◊ Loc. prep. În paguba (cuiva sau a ceva), aducând un prejudiciu. ◊ Expr. (Reg.) Pagubă că... (sau de...) sau e pagubă să... = păcat că... (sau de...); e regretabil să... - Din sl. paguba.
Sursă : DEX'98 (27714)  - valeriu

Pagubă ≠ câstig, dobândă, folos, profit, venit
Sursă : Antonime (72080)  - siveco

P'AGUBĂ s. 1. daună, pierdere, prejudiciu, stricăciune, (înv. si pop.) pricaz, (pop.) vătămare, (înv. si reg.) smintă, sminteală, (prin Ban.) stetă, (înv.) scădere, stricare, stricătură, vătămătură. (~ele provocate de incendiu.) 2. pierdere, (fig.) pârleală. (Cum si-a scos ~?)
Sursă : Sinonime (198352)  - siveco

p'agubă s. f., g.-d. art. p'agubei; pl. p'agube
Sursă : DOR (268075)  - siveco

P'AGUB//Ă ~e f. 1) Pierdere materială sau spirituală suferită de cineva; daună. 2) Stricăciune pricinuită cuiva; daună. ◊ A fi în ~ a păgubi. ~-n ciuperci (atâta ~) puţin îmi pasă. [G.-D. pagubei] /<sl. paguba
Sursă : NODEX (346152)  - siveco